Entries Tagged as 'social'

Free Sișu!

Știrea zilei e că Sișu de la La Familia intră iar la bulău pentru trafic și consum de droguri.

Au apărut deja voci cu “Free Sișu”, că ce au cu săracul băiat, că nu mai poate omul să tragă un fum liniștit.

Un singur lucru am de spus, de fapt de citat și subliniat:

Tudor Sişu a fost reţinut de poliţişti în aprilie 2008, în zona Dristor, după ce în maşina în care se afla au fost găsite mai multe seringi şi pilule.

Realitatea.NET

Una-i arta și pacea și varza și alta-i seringa!

Și pentru că tot e vineri, hai să ilustrăm povestea:

Locul potrivit

Un articol al mogulului Dan Voiculescu mi-a adus aminte de ce-mi spunea mogulul meu la ultima vizită în România.

Mogulul meu s-a născut în locul potrivit, în Belgia. În partea “bună” a Belgiei, în Flandra (eh, au și ei micile lor răutăți). Vine cam o dată pe an la București să bea o bere belgiană cu noi.

În fiecare an vede lucruri noi, lucruri schimbate în bine, lucruri pe care noi le uităm de multe ori. Și îmi spunea exact ce zice Dan Voiculescu: avem o viață extraordinară pentru că trebuie să construim totul din nimic, avem atâtea lucruri de schimbat, de făcut, atâtea oportunități. Și vedem rezultatele destul de repede, ceea ce ne motivează să facem și mai mult.

De prea multe ori ne plângem că nu am primit mai mult de-a gata, dar ne înșelăm. Nu cred că asta ne-ar fi făcut mai fericiți. Aici mă gândeam să pun un citat pe post de argument. Dar nu mă pot hotărî, așa că vă dau toată lista. :)

The boss îmi spunea exact așa: “Lars, you’re part of the generation that builds the new Romania. It must feel great!”

M-au sunat anii 90. Vor ieşitul în stradă înapoi.

Cristi de la Rating Politic mă întreabă pentru ce aş mai ieşi în stradă.

Aşa cum stau lucrurile în România acum şi având în vedere direcţia în care ne îndreptăm, nu cred că aş mai ieşi. Nu văd rostul.

Sunt multe lucruri cu care nu sunt de acord, simt de multe ori nevoia să protestez. Dar de ce aş protesta în stradă când pot lua poziţii publice sau când pot suna direct câţiva parlamentari să le spun ce am de spus?

Cred că revoluţia informaţională din ultimii zece ani a făcut ca ieşitul în stradă să nu mai aibă rost într-un stat democratic. Dacă vrei ca cei ai tu de spus să ajungă la un număr mare de oameni e mai uşor ca niciodată. Dacă vrei să faci lobby pentru ceva, ai instrumentele la dispoziţie.

Cristi zice că ar fi tentat să iasă în stradă pentru taxe. Mult succes! Oamenii ăştia au fost votaţi cu regimul lor de taxare aberant cu tot şi vor putea strânge oricând o contrademonstraţie mai mare. Nu mai rezolvi nimic în stradă. Trebuie atacaţi public cu argumente. Ori se prind că greşesc, ori se prind alegătorii lor şi nu-i mai votează.

Jos Boc, sus Poc nu mai are niciun efect. Doar legitimează nişte unii care se numesc lideri sindicali.

Ne bucurăm la cenzură?

Parlamentarul liberal Cristina-Ancuța Pocora se bucură că în urma unei reclamații pe care a făcut-o la CNA un spot publicitar a fost interzis.

Îi atrag atenția că în lupta pentru apărarea imaginii femeilor la TV a ratat:

  • spotul cu fetele care intră cu sania în omul de zăpadă, în care se insinuează că femeile nu sunt în stare să conducă o sanie
  • spotul în care un tip găsește mașina plină de zăpadă și cheamă fetele să o curețe
  • spoturile cu mămici care recomandă detergenți, medicamente și iaurturi pentru copii; tații trebuie implicați mai mult în creșterea copiilor
  • reclamele la bere; astea ar trebui interzise toate, chiar și cele care nu mai rulează, retroactiv (o mai știți pe cea cu “Alo, televiziunea, avem treabă!”)
  • asistentele
  • blondele lui Dan Negru
  • spotul în care o doamnă nu face mai nimic toată ziua
  • spotul în care un domn consumator simulează un cutremur să-i sară nevasta pe geam

Odată pornită, cenzura poate fi dusă foarte departe. De aceea mă gândesc că ar fi bine să ne ferim de ea.

Chiar așa am ajuns? Cenzurăm glumele din reclame?

Dacă parlamentarii vor să facă ceva pentru femei îi invit să se gândească mai degrabă la cele care deszăpezesc stațiile de autobuz cu lopata. De glumițele cu silicoane ne ferim și singuri.

Blocuri colorate

Dobro e supărat tare că toate blocurile din Bucureşti care sunt izolate termic sunt vopsite în aceleaşi culori urâte.

Nu sunt dragule aceleaşi culori, uite două exemple pozate azi dimineaţă în timp ce voi (adică tu şi Craio, nu Ciuclaru, care e ultima insulă de echilibru în radioul ăla :D ) vă oripilaţi la Guerilla că sunt toate la fel:

Nu ştiu cum aţi vrea să fie. Cam astea sunt culorile care se folosesc la clădiri. Blocurile comuniste rămân urâte prin arhitectura lor plictisitoare oricum le-am vopsi. Dar culorile sunt OK.

Organizare ca la București

Țin să le mulțumesc și pe această cale autorităților din București pentru că:

  • nu au fost în stare să deszăpezească/dezghețe bulevardele mari
  • au făcut apel să mergem cu tramvaiul
  • chioșcurile RATB nu mai au bilete

Fac apel la preafericiții popi să se roage să nu ningă mai rău că nici Moș Crăciun n-o să mai poată să vină.

Țuică fiartă și fasole cu ciolan

Mâine e ziua națională așa că în primul rând să ne urăm “La Mulți Ani!”.

Tot mâine (mai ales că e campanie electorală) toți primarii vor oferi “tradiționala țuică fiartă și fasole cu ciolan”.

Întrebarea mea e de unde vine tradiția asta? Mă gândesc că prea veche nu e, pentru că e post în perioada asta și de dezlegări la țuică și ciolan încă nu am auzit.

Are cineva dovezi că a existat înainte de PRO TV?

De ce nu au votanții din gară bagaje

Văd la Realitatea TV că un domn se întreabă de ce nu au votanții care stau la coadă la secția specială din Gara de Nord bagaje. Călătorii din gară ar trebui să aibă cel puțin o sacoșă. Se insinuează că e vorba de fraudă.

Lucrurile nu stau chiar așa. E evident că oamenii respectivi nu sunt călători. Ar pierde trenul la ce coadă e acolo. Sunt oameni care stau în București fără a fi înscriși în liste electorale permanente. Sunt în mare parte chiriași. Sau bunici care ajută la crescutul nepoților. Sau studenți. Locuitorii gri ai orașului, veșnic ignorați. Știu că așa eram și eu la alegerile trecute.

Toți știm de existența acestor oameni dar ne facem mereu că nu există. Acesta este încă un exemplu. Au fost trimiși în gări să stea la cozi imense pentru a vota. Și mai râdem și de ei la TV. Era chiar așa de greu să estimăm numărul locuitorilor Bucureștiului fără “buletin de București”?

Patriotism european

Nu știu voi cum sunteți dar eu simt așa un fior de mândrie când citesc știri ca asta sau asta.

Mă simt european, dom’le!

Un mic pas înainte în campanie

Mi se părea ceva suspect la campania asta și nu știam ce.

Azi mi-am dat seama: nu mai sunt afișe cu candidați rânjiți pe stâlpi și pe garduri. Cel puțin în București eu nu am văzut.

Dincolo de aparența de haos, România se așează.